Ingerii

Mă aflam într-o cofetărie (așa cum este foarte obișnuit pentru mine 😁) și așteptam la rând, apreciind din priviri prăjiturile din vitrină.
În fața mea, era un bărbat tânăr, nu știu dacă avea mai mult de 25 de ani. A făcut poză vitrinei, probabil se consulta cu cineva legat de prăjiturile pe care să le cumpere…
În fața lui era un bătrân care-i punea vânzătoarei diverse întrebări despre prăjituri, iar aceasta îi explica totul cu mult calm și răbdare. Bătrânul părea interesat de o prăjitură care să nu aibă nucă sau ceva crocant și m-am gândit că probabil își dorea să evite alimentele tari din cauza problemelor pe care le-ar putea avea cu dantura. Când părea lămurit cu privire la ingredientele și textura prăjiturilor, a întrebat-o pe vânzătoare cât ar costa două prăjituri dintr-un fel și cât ar costa două din alt fel. A ales prăjiturile cu mousse de ciocolată, despre care vânzătoarea îi spusese, mai devreme, că sunt mult mai bune și mai fine.

  • Înainte să le împachetați, vă rog să îmi dați voie să le plătesc, am doar card și am pierdut socoteala lunară, nu știu dacă mai sunt destui bani acolo înăuntru., i-a spus bătrânul vânzătoarei ușor timid.
    Aceasta a introdus suma pe POS și, în timp ce bătrânul își căuta cu mișcări lente cardul și era atent la portofel, bărbatul tânăr din fața mea a atins repede POS-ul cu cardul lui și i-a făcut un semn discret vânzătoarei să nu îl dea de gol. Bonul fiscal a ieșit imediat, fiind o sumă mică nu a fost necesară introducerea codului pin.
    Bătrânul, fără să observe ce se întâmpla chiar în fața lui, i-a întins cardul vânzătoarei, iar aceasta, puțin încurcată și intimidată, a mimat că îi folosește cardul pentru plată.
  • A mers?, a întrebat bătrânul căutându-i privirea vânzătoarei.
  • Sigur. Poftiți și bonul. Împachetez acum și prăjiturile. Le doriți pe cartonaș sau într-o caserolă?
  • Ar fi bine într-o caserolă, am de umblat mult cu ele prin oraș. I le duc unui prieten bolnav, este în spital, săracu’.
    Vânzătoarea a împachetat prăjiturile, iar bătrânul i-a mulțumit și a plecat, cu pași greoi, salutând-ne pe toți cei care așteptam la rând.
    Iar undeva, pe un pat de spital, un suflet a primit o mică bucurie dulce, care a ajuns la el printr-o magie făcută de doi îngeri… ❤️

Publicat de Emanuela Crețu

ARTIST RESTAURATOR ACADEMIA DE ARTA BUCURESTI SECTIA RESTAURARE OPERE DE ARTA SI TERAPEUT INTERNATIONAL LA SCOALA DIN USA THINK THETA HEALING INSTITUTE OF KNOWLWDGE

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: