Copii

Un părinte nu își poate apăra mereu copilul, de un potenţial şoc emoţional sau abuz psihic, nu poate să fie mereu lângă el, şi nici nu trebuie să îl facă pe copil dependent de protecţia sa.
Dar, îl poate „echipa” cu toate instrumentele emoţionale şi comportamentale necesare, ca să o facă singur. Îl poate apăra înainte de orice pericol sau rău care poate apărea din punct de vedere emoțional, construind în sufletul lui un sistem de autoapărare și autoprotecție suficient de puternic astfel încât să nu poate fi dărâmat de nimic și nimeni. Acesta este cel mai preţios dar pe care un părinte îl poate oferi copilului sau copiiilor săi: timpul, afecţiunea şi grija lui care pot fi oricând „convertite” în cea mai preţioasă monedă: adaptarea mentală şi inteligenţa emoţională.
Prin propriul exemplu, prin felul în care îi tratează pe alţi oameni, prin modul în care îşi comunică nevoile emoţionale, prin stilul său de viață, un părinte îi prezintă copilului său lumea în care el va locui. O lume prietenoasă şi autentică, dacă el a fost suficient de transparent în deciziile sale astfel încât copilul să fi preluat acest model comportamental, respectiv o lume nesigură şi rece, dacă părintele a trăit în ignoranţă şi izolare emoţională. Moştenirea spirituală a părintelui este felul în care copilul său trăieşte, simte, gândeşte.
Un copil nu are nevoie de părinţi care să îi trăiască viața sau care îl silesc să le trăiască vieţile şi visurile neîndeplinite, ci de un mentor şi ajutor care să fi plantat în fiinţa lui solul fertil pentru toată creşterea lui emoţională viitoare.
Siguranța emoţională, optimismul, flexibilitatea, puterea decizională în momente de criză, sprijinul necondiţionat-toate acestea sunt instrumente preţioase şi de neînlocuit pe care un părinte i le dăruieşte(sau nu) copilului său, din fragedă pruncie şi inclusiv la maturitate. Aceste instrumente sunt dăruite prin vorba, fapta, zâmbetul, simţirea părintelui de la care acest copil va primi o bună parte din ce va deveni. Da, purtăm în piept inima părintelui care ne-a iubit şi la fel de mult rana celui care ne-a umilit…